--De vorba cu mine --

''Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-as fi vrut sa fiu!...
Dar fiindca m-am nascut fara sa stiu,
Sau prea curand,
Sau poate prea tarziu...
M-am resemnat, ca orice bun crestin,
Si n-am ramas decat... Cel care sunt!...''


duminică, 30 octombrie 2011

Micutele mele vrajitoare




Pana acum nu am sarbatorit niciodata Halloweenul, sarbatoare adusa in America de populatia irlandeza stabilita acolo, si nici acum nu pot spune ca l-am sarbatorit doar ca aducandu-mi aminte de timpul cand eram copil si bunicul meu imi facea felinar dintr-un pepene mic care era cumparat pentru a fi pus la murat, m-am apucat vineri seara sa fac si eu acelasi lucru. Dupa munca grea am ajuns la rezultatul multumitor din imaginile de mai sus. Foarte incantata de opera mea mi-am zis ca lucrul trebuie sa fie desavarsit. Cuprinsa de febra creatiei am  pictat fetele pe fata desenand paianjeni si panze de paianjen si le-am cumparat palarii cu par alb si roz, lucru care mi-a umplut ziua intreaga. Lore, daca citesti aceste randuri, poti sa ii confirmi Arisei inca o data ca vrajitoarele exista cu adevarat. Exista chiar si in Olanda, in fam. de Graaff :) La lasatul serii, au plecat la vanatoarea de fantome, intr-un parc despre care se povesteste ca a fost locuit de un baron si o baroneasa si ca fantomele lor inca mai bantuie locul si ca uneori (probabil in seara de Halloween) le poti auzi vorbind, razand sau dansand.  
Fetele s-au distrat de minune in timp ce parintii lor au iesit nestingheriti la un restaurant sa ia o cina vrajitoreasca in compania vecinilor de pe strada. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu